'Μεγας Αλεξανδρος', Turul Alexandru cel mare

     Gyros Megalo Alexandros, marcheaza pentru mine la fel ca anul trecut inceputul sezonului de sosea. Acest tur de 3 zile are loc in nordul Greciei in jurul orasului Salonic. Cursa a ramas in acelasi format ca si anul trecut cand am participat: prolog de 5km, etapa 1 montana, etapa 2 semi-montana.

     Tot la fel ca anul trecut participante au fost majoritatea echipelor de club din sud-estul Europei. Contingentul de romani a fost format din echipa mea Dinamo + Bikexpert.

       Deoarece obiectivele mele importante sunt mai tarziu in sezon, am folosit aceasta ocazie pentru pregatire si verificare. Am plecat spre sud impreuna cu colegii Norbert, Jughi si Iulian Gache si cu speranta de a prinde niste kilometri de calitate pe vreme buna.

     Grecii sunt ospitalieri, dar de data asta au fost ospitalieri intr-o hala mare in care s-au construit baraci pentru ca acolo am avut cazarea :) A fost ok pana la urma, indata ce ne-am prins noi cum sa facem sa nu mai cada curentul. Ce sa-i faci e greu si la ei…

Prolog

     In Salonic, pe faleza, 2.5km dinspre turn si inapoi contratimp individual. Simplu, doar ca era cam frig la 10c si vantul batea extrem de puternic. La plecare aveam vant din spate si am mers si cu 56 kmh dar la intoarcere abia abia cu 32kmh… imi venea sa dau placa mica.

      Pe un prolog plat singurul meu obiectiv e clasarea in prima jumatate, asa pentru moral nu ca ar avea mare relevanta. Am reusit lucrul asta, la vreo 1’30” de castigator, impresionantul Marius Petrache care a castigat pe echipament standard in timp ce urmatorii clasati au folosit materiale de contratimp.

      De la echipa am mers pe mana lui Norbert Szabo, dar ghinionul s-a tinut scai de puternicul nostru secui care a spart in primii 2 km.

Etapa 1

      Panteleimonas – Arhaggelos, 100km. La aceasta etapa cu 1800m diferenta de nivel important era finish-ul cu catarari in ultimii 30 km. Nu ma asteptam la mare lucru pe drumul pana acolo, dar dupa 15’de cursa a avut loc prima cazatura pe un viraj plin de praf, poc-trosc hophop-ioioi!! + injuraturi in limbi balcanice. Am reusit sa evit incidentul si am continuat drumul cu atentie.

      De la km 70 incepe o urcare, se mai coboara ceva, inca cativa km sus-jos-plat iar apoi 15km in urcare serioasa, dar nu chiar continua, tot cam asa in trepte. Nu stiam la ce sa ma astept, pregatirea pe care am facut-o pana acum a constat in mare parte din forta si rezistenta si inca nu sunt la greutatea optima. Un top 10 ar fi fost super ok.

      Colegul Jughi a mers bine anul trecut in etapa asta, motiv pentru care l-am incurajat putin cand a dat de greu, dar deja nu mai putea. Am ramas singur in primul grup, am rezistat surprinzator de bine si am urcat mai bine ca anul trecut. Dar cum singurii kilometrii de catarare pe care i-am facut sezonul asta a fost un Seciu la plimbarica pe partea lejera, a fost si normal sa ma apuce crampele pe final.

      A trebuit chiar sa pedalez cu un singur picior, asa usor era :)) Ajung in ultimii 1000m cu un grup de 6, traind sub amenintarea spasmelor musculare, nu am atacat cu riscul de a ma bloca si a ajunge ultimul din grup, am asteptat pana cu 200m inainte de finish, si am depasit 4 ciclisti si inca mai simteam ca mergea, dar nu asta e important. M-am clasat pe 8 si am fost multumit stiind ca am o rezerva mare de progres pentru lunile urmatoare.

      Destinatia etapei, satul Arhaggelos e populat in mare parte de aromani, copiii s-au bucurat sa faca poze cu Dinamo din Romania.

Etapa 2

      Kilkis – Kilkis, 105 km. Desi si aceasta etapa a avut 1200m diferenta de nivel nu a fost atat de decisiva. Eu am asteptat la fel ca in ziua precedenta finalul, mai ales ca l-am avut pe Norbert in evadare pentru 70km.

      Finish-ul din ultima zi a fost un pic mai complicat, in ultimii 15km erau catarari de 1-2km si apoi coborari. Dealurile astea au incitat la atacuri si schimbari de ritm. Lipsa intensitatii in antrenament a inseamnat ca nu am putut tolera bine supaincarcarile astea cu acid lactic, desi cu o scurta intarziere am venit totusi destul de bine, locul 15-20, nu stiu exact.

A fost o experienta placuta, castigul e ca am obtinut niste repere dupa care sa ma ghidez in pregatire.