Doltcini XCO - Constanta

     XCO-ul muncitoresc a marcat primii kilometri parcursi pe un traseu de MTB anul asta, a fost si o oportunitate sa testez in competitie Giant-ul meu nou nout, care a mers ceas pe nisip dar trebuie sa ii mai fac niste modificari pana imi gasesc postura perfecta…
      In dimineata cursei am purces din Bucuresti pe ‘soarelui alaturi de prietenii mei Costin (caruia ii multumesc pentru gazduire si carutare) si Dan. Am ajuns numaidecat la mare si apoi la indicatia gps-ului intr-o parcare de unde se vedea plaja Modern, zona de start a concursului, dar noi nu stiam cum sa ajungem acolo.

      Ne-am invartit vreo 10 minute pana cand Costin a gasit persoana potrivita cu directiile potrivite –“Pe Mircea faceti stanga la ziare si o luati pe cot”. OK am ajuns si la plaja Modern.
       Am luat pachetul de start si mi-am ajutat colegii sa se pregateasca, intrucat startul lor era in 30 de minute.

       In timp ce ii incurajam de pe margine pe Costin si pe Dan un nene m-a filmat frumos si o reporterita mi-a luat interviu. Le-am zis ca e distractiv concursul si o initiativa buna si ca sper sa nu sparg in scoici J
       Cursa nivelurilor 3,4 e pe terminate si eu ma bag cu Jughi sa dam o tura de incalzire pe traseu, parcursul nu e tocmai “de fuga” cum credeam, pe zonele de nisip trebuia sa pedalezi in forta iar zonele scurte de viteza erau intrerupte de santuri sau betoane, deci multe franari si accelerari.

        Traseul se intorcea intr-un gat abrupt si intra pe o poteca serpuita foarte denivelata cu multe locuri unde trebuia sa pedalezi din picioare. Intr-un punct era o coborare abrupta care dadea in nisip moale, nimic periculos dar care solicita tehnica sportivilor. Ultimele sute de metri erau pe nisip iar intoarcerea se facea aproape in loc pe nisip cu santuri facute de participantii care au avut startul inaintea noastra. Un traseu distractiv cu multe obstacole.

       Se apropie ora 13 si ma asez la start, dupa ce ma cearta sportivii de la nivelul 2 “ca de ce ma bag eu in fata” incepe numaratoarea inversa, un concurent confuz face stanga in loc de dreapta impingandu-ma in sens invers pe traseu, intru inapoi in directia corecta la viteza pe sub banda dintre doua garduri si ma apropii de locul 1 Jughi. Intram pe o faleza din beton si bicicleta imi da senzatia de pana pe spate, las putin pedala sa ma balansez pe sa ca sa vad daca intr-adevar am pana, nu am spart dar Jughi deja luase 20m si vreo 4 alti concurenti ma depasisera. Sprintez spre Jughi si ma apropii la vreo 10m, facem intoarcerea in traseu si intram pe poteca mai sus amintita, “ah, daca il pierd aici il pierd de tot” si asa a fost, Anthem-un full suspension al lui plutea in timp ce eu eram ca la rodeo. Daca asta nu era destul am mai luat si un bat la pinioane pentru care a trebuit sa opresc ca sa-l scot.

        Trece tura a 2-a a 3-a si observ ca nu ma pot apropia de locul intai, ramanem pe 2 astazi, asa ca restul cursei il fac la ritm de antranament si ma bucur de atmosfera de plaja si de traseul fun.

        Mi-a parut bine ca am participat, Doltcini XCO face parte din “proiectul” meu de a avea o cursa in fiecare weekend pana la campionatul national de sosea ce are loc la sfarsitul lunii iunie.
        La plecare cand sa ma urc in masina, aud la organizatorul cursei Ando, ca am castigat o cipilica la tombola, primul lucru pe care il castig in viata mea!

       

Adrian Nitu