Monday, June 29, 2015

Riders Club - Topoloveni Summer Tour

     Desi in mod normal duminica trecuta este rezervata campionatelor nationale din Europa, eu am decis sa nu particip la nici unul dintre cele doua campionate natinonale de sosea din Romania pentru a-mi dovedi neutralitatea in problema penibila a celor doua federatii. Sunt impartial pentru ca sunt baieti buni si de-o parte si de alta, dar parca una dintre federatii are mai multi bulangii..

     Urmatoarea alegere? Topoloveni Summer Tour, desi la prima editie nu am avut emotii in ce priveste organizarea, ca na, era implicat "sefu la trasee" Jughi. A bagat el niste vrajeala cu "98% uscat" dar a fost frumos :))


      Au fost foarte multi participanti, ma bucura chestia asta. Riders Club desi hulit de unii meseriasi faca o treaba foarte buna cu marketarea ciclismului. Caci asa trebuie facut daca ai o strategie, o iei de jos, bagi sportul in capul oamenilor ca in anii urmatori sa existe o baza de selectie pt talente adevarate.

      Profilul traseului de 40 de km nu parea sa contina mari obstacole, in general era urcare usoara dar si 2-3 sectiuni mai abrupte.
      Startul festiv a fost dar in oras iar dupa 2-3km s-a dat drumul la fuga. Stiam ca era ceva plat la inceput, asa ca am preferat sa stau in trena oricui prefera sa ia conducerea cursei pana ma incalzeam.


      Ajungem la primele urcari si cum obiceiurile vechi mor greu, Marian Frunzeanu ataca! se uita inapoi sa consulte pagubele, dar tot cam aia eram, adica eu si Adi Dumitru.
      In continuare imi iau propriul ritm si raman singur, ma mai ajunge Adi de cateva ori, mai schimbam o vorba mai schimbam o trena dar spre final vine o urcare noroioasa unde trebuie sa descalec. Dupa acest sector de push bike raman iar singur.
       La ultimul punct de alimentare prind un bidon de apa in dinti caci bidonul de pe bicicleta mea sarise long time ago. De aici pana la finish stiam ca mai sunt 5 km, asa ca am apasat pedala destul de tare.
       Nici nu m-am linistit bine cand am vazut 1000m ca m-a si surprins adancimea paraului Carcinov pe care trebuia sa il traversam. Flescait dupa garla trec finish-ul primul unde ma uda iar Jughi cu sampanie :d dupa mine a urmat si celalalt Adi de la Giant la vreo 30". Frumos!





     

     

Tuesday, June 23, 2015

XC Race - Sarata Monteoru, Buzau

   Dupa weekendul trecut m-am simtit epuizat, posibil ca s-a adunat oboseala de la cursele si antrenamentele precedente pentru ca dubla Marvin RGP nu e suficient sa genereze atata stres. M-am refacut prin niste zile usoare la inceputul saptamanii si apoi am incercat un antrenament de 150km la care m-am simtit bine, dar tot ma gandeam ca ar trebui sa nu merg la nicio cursa weekendul asta. Apoi m-a contactat si Vali unul din organizatori si Alin, un prieten care mergea la cursa, si am zis sa incerc totusi, dar cu jumate de doza, adica la tura de 30km. Deocamdata pentu atat m-am simtit in stare, plus ca m-a descurajat si progroza vremii.


    Asa ca am plecat duminica pe la 8 cu Bolek pe ploaie spre Bz, spre norocul nostru de la Mizil incolo ploaia se lasase desi mai erau nori persistenti care au tinut toata cursa.
     Ca de obicei procedura standard de luat numere, pregatit echipament si bicicleta, chit-chat cu ceilalti ciclisti o incalzire usoara si la start.
      S-a dar o tura de incalzire prin statiunea turistica de interes local Sarata Monteoru apoi o urcare brutala pe asfalt, wow.. daca stiam de asta ma incalzeam mai bine. Dupa doua minute de urcare mi-am aruncat manecile si am intrat in ritmul cursei.


     Traseul era foare frumos, combinatie de drumuri pietruite si poteci serpuite, Exact cum trebuie pentru nivelul participantilor carora li se adreseaza. Fara stanci, radacini, prapastii sau alte aberatii care n-au ce cauta la curse de amatori. Traseul a fost si deosebit de practicabil in conditii umede. Nu a fost nevoie sa cobor decat vreo 50m intr-o zona abrupta unde am derapat.

      Colegii de competitie cu care am mers mai tot drumul au fost Dan Rosioru (local boy) Dan Anghelache si Emil Dima (juniorul de la Giant). Juniorul era la tura scurta, dar n-am alergat dupa el, am preferat sa trec cu cateva secunde in urma lui linia de finish, sa nu ii iau bucuria locului 1 la general. Apoi am aflat ca se inscrisese la categoria 19-29 pentru ca erau premiile mai mari iar lucrul asta ma pune pe 2 si la categoria de varsta :)) lasa asa...


      Castigatorul cursei a fost Ilyes Ferencz, un tip de 40 si un pic de ani, aparitie destul de rara la concursuri dar un ciclist foarte tare. A terminat cursa alergand pe langa bicicleta  pe pana (!!) cu destul avans inaintea celor mai buni sportivi de performanta din tara. Acesta e un exemplu de talent adevarat.

      Despre organizarea clubului XC Riders spun ca au fost "asa da" peste tot. Au avut sponsori, voluntari, taxa ok, premii bune program bun. Un eveniment pe care il recomand pe viitor.

Tuesday, June 16, 2015

Maratonul Vinului - Urlati; Infernul Muntelui - Sinaia

    O sa fie foarte bine, ca un antrenament pentru cursele pe etape, MarVin ma baga in viteza si la Sinaia o sa merg bine. Asa ma gandeam cand m-am hotarat ca in weekend-ul 13-14.06 sa merg si la Maratonul Vinului de la Urlati cat si la Road Grand Tour – Infernul Muntelui la Sinaia. N-a iesit smecheria asa cum am anticipat-o.

   Maratonul Vinului

   Marvin e unul din concursurile mele preferate si pe care l-am castigat editia trecuta, deci daca chiar as fi avut de ales intre cele 2, vinul ar fi avut prioritate.
    Ca in fiecare an, acelasi loc, acelasi traseu, aceeasi caldura, desi am inteles ca a fost mai putin cald ca anul trecut eu am perceput mai acut cele 33c. O fi fost echipamentul asta cu mai mult negru...

    Inca de cum m-am asezat cateva minute in zona de start au inceput sa curga apele pe mine. Ora 10 si start, ajunsi la prima urcare intru primul pe prima panta, mereu e o idee buna sa fii in fata la inceput.
     Trec primii kilometri si in primul rand nu ramanem decat Adrian & Bogdan Dumitru, Dan Anghelache, Dan Crista si Ciprian Comisan. Deci 3 elite si 3 amatori, toata lumea avea loc pe podium deci grupul era multumit sa mearga asa.



     S-a mers in formula asta pana pe ultima urcare cand in urma unor mici accelarari am ramas cu Crista si cu Anghelache. La un moment dat Anghelache a spart si am ramas doar cu Crista, ne-a mai prins Comisan, apoi dupa primele urcari ale ultimei ture iar doar cu Crista, nu ne-am alergat prea tare, eu sufeream de la caldura si n-aveam chef de eforturi extreme, ma gandeam si la cursa se a doua zi.
    Nu ne-am grabit, ne-am stropit cu apa la punctul de alimentare si apoi pe finalul ultimei ture, resiteanul de la Bikexpert a inceput sa mareasca viteza pe terenul valonat, am intrat in ultima urcare cu 10 secunde in urma, l-am prins, dar m-au costat ceva eforturile pana acolo si n-am mai putut sa atac ca sa raman singur.


    Am terminat pe 2 in 2h10’15 la 13 secunde de locul 1. Eu mi-am mai imbunatatit putin timpul fata de anul trecut (mai rapid cu un minut) problema mea e ca si Crista si-a imbunatatit timpul dar cu aproape 12 minute!!





    Infernul Muntelui - Sinaia

    A doua zi la Infernul Muntelui a fost un “off-day” din mai multe puncte de vedere. Am plecat spre infern dupa o seara in care n-am reusit sa dorm bine. Bicicleta o aveam, echipata cu roti si cauciucuri de antrenament, intrucat ramasese vorba ca in ziua concursului sa primesc roti de cursa (si cu pinion de urcare), cumva n-au mai ajuns rotile la mine...
    Inainte de start dupa o discutie cu un prieten care ma pune la punct cu ultimele marlanii desfasurate in eternul razboi al federatiilor ma loveste realitatea aia rece. Anume ca am impresia ca imi pierd vremea incercand sa fac performata dar fiind inconjurat de mediocrii rau voitori. Persoanele astea fac de rusine acest sport superb...



    Tinand cont de astea inca dinainea mi-am dat seama ca situatia nu e ideala, dar nu mi-am pierdut inca speranta. Desi traseul era foarte solicitant si cerea
concentrare maxima. Trebuiau parcurse 9 ture, catarare aprox 4km pe strada Aosta si coborare pe strada Furnica stiam ca o sa se plece tare asa ca imediat m-am repezit in portbagajul masinii cu fotografi.
    Dar pe la jumatatea catararii mi-am dat seama ca in ziua asta chiar nu merge, cand nu merge nu merge si gata. Fac un semn din cot ca ma dau la o parte dar Basso ma incurajeaza putin “stai ma acolo!!”


   Pe coborarea tehnica.. la fel, chiar nu ma puteam concentra. Hotarasc sa fac restul turelor in ritmul meu fara fortari. Ma ajunge Filip din spate pe care incerc sa il ajut facandu-i ritmul pe urcare timp de cateva ture. Restul turelor la fel.. piano, am mai stat de vorba cu lumea, nu aveam de ce sa ma stresez.
   E adevarat ca as fi putut fi favorit sa castig dar... poate data urmatoare!

    

Sunday, June 7, 2015

Cupa orasului Otopeni - Mircea Romascanu

       Sectia de ciclism a cs Otopeni si-a reluat anul asta activitatea si la fel ca in anul in care a fost infiintata (2012) a organizat “Cupa orasului Otopeni – Mircea Romascanu” adica un circuit pe un traseu de 3.5km in orasul Ilfovean.
       Am dorit sa merg pentru ca m-a invitat nea Mircea, omul care m-a ajutat sa fac trecerea din mtb la sosea si care m-a sprijinit sa ma afirm. Sigur ca ne-am mai certat noi dar ne-am si impacat pt ca stim amandoi ca daca nu se desfiinta sectia in 2013 am fi putut face treaba acolo. Fiindu-mi mentor o perioada am apreciat la el personalitatea emafatica care m-a inspirat iar eu l-am impresionat cu cultura mea despre sport.


       In al doilea rand, niste kilometri super intensi de criteriu sunt exact ce imi trebuie in perioada asta a anului.
      La start intelesesem ca se intocmesc separat clasamente u23 si elite si cam toata cursa lumea a mers cu tactica asta in gand. La final am aflat ca a existat o singura categorie la legitimati. Sportivii legitimati au luat startul alaturi de amatorii 18-35, defapt locul 1 a fost ocupat de un amator, Mihai Rusu.
      Prima evadare a fost si cea care a avut succes, cu Alexandru “Poe” Poenaru si Mihai Rusu. Nu le-a dat mai nimeni importanta si au inceput sa ia avans serios. Noul sportiv de la Dinamo, Borta Ceaba (cum s-o scrie..) proaspat adus de Norbert din tinut a muncit sa ii prinda si eu am atacat de cateva ori. Poate reuseam sa ma desprind, poate pregateam atacul altui coleg, era bine ca oricum lansam plutonul mai aproape de evadati.


      Pana la urma n-a mai fost timp sa fie prinsi, a mai atacat si Dan Anghelache din pluton care s-a desprins si terminat cursa pe 2. Sprintul plutonului pt locul 3 a fost castigat de Jughi.
      Daca la seniori Dinamo n-a castigat atunci tinerii Gache Iulian si Levente Barta au spalat “rusinea” cu locul 1 si 2 in cursa de juniori.

      Despre eveniment si organizare totul laudabil. Au fost 2-300 de participanti, Autoritatile locale au sustinut financiar evenimentul si n-a existat taxa de participare, ma bucur ca mai exista si concusuri non-business.

       As fi foarte castigat daca antrenamentul facut mi-ar folosi weekendul urmator la Maratonul Vinului si la Road Grand Tour Infernul Muntelui, ambele fiind evenimente care ma intereseaza si pe care pot sa le castig.

Tuesday, June 2, 2015

La Broaste, Triatlon Fara Asfalt 2 Mai, Turul Dobrogei

La Broaste

   Fiindca povestea de la broaste a fost scurta am zis sa astept inca un weekend ca sa am mai mult de povestit.
   A fost scurt pentru ca la fel ca anul trecut (cand am spart) din nou am avut un ghinion "funest" pentru pretentiile de podium,
   Traseul il stiam ca simplu si uscat, ce putea sa mearga rau? Ca sa nu mai fiu blocat ca la ziua B am plecat mai tare din start si am ramas intr-un km cu echipa Bikexpert si fratii Adrian si Bogdan Dumitru. Inaintea de a iesi in primul camp am prins o creanga la schimbator, cat am incetinit sa degajez transmisia am pierdut 20-25m intrucat viteza era mare.


   A mai urmat si un voluntar tip popandau la care daca nu tipi "Pe undeeee?" nu face nimic. Am plecat din nou de pe loc si in cateva min i-am prins pe Dumitru bros. Am mers cu ei in grup incercand sa prindem 'expertii care luasera deja 50m, i-am apropiat ceva dar am ramas singur fara alt ciclist la a carui trena sa mai imi revin putin.



   Din nou in grup cu Adrian si Bogdan a preluat conducerea Adrian care il ajutase pe Jughi sa marcheze traseul, dar spre finalul turei de 23km l-am urmat pe Adrian printre niste buruieni si crengi cu gandul ca ... stie el traseul o fi mai scurt pe aici :)) dar vai vai, ne-am ratacit. Am reintrat pe drumul corect dupa ce am fost depasiti de 3-4 ciclisti, i-am prins si asa am mers in ritm de antrenament pana la final unde am luat locul 5.

Triatlon fara asfalt 2 Mai

    La propunerea lui Filip si cu dorinta de a petrece un weekend la mare am hotarat sa vad si eu cum e la triatlon. Ma batea gandul chiar sa merg la individual, dar regulamentul interzice inotul cu colac :))
   Deocamdata proba cea mai potrivita a fost stafeta mixta, tot Filip mi-a gasit si niste coechipieri foarte buni cu care am format TYR Team 1.
   La triatlon trebuie sa pui bicicleta in zona de tranzitie si sa astepti deci incalzirea nu e posibila, am facut doar niste genuflexiuni, asa cat sa nu bruschez prea tare muschii.
    Distanta de inot era de 1000m, cei mai buni urmau sa  faca in jur de 14 min. Conform planului inotatoarea mea (Antoanela Manac - campioana balcanica la trialton) si inotatorul lui Filip (Razvan Florea - bronz la olimpiada din 2004) trebuiau sa iasa din apa cam in acelasi timp. Razvan Florea a fost primul dar la 26" l-a urmat si Antoanela. Repede mi-a pus cipul la picior si am inceput sa alerg distanta de aproximativ 350m dupa care era permis urcatul pe bicicleta.


    350m de alergat pe langa bicicleta pare putin dar deja ma umflasem.. si mai era si startul in urcare. Dupa ce mi-am revenit l-am prins pe Filip si am dar drumul la mersul in echipa, spre finalul traseului se apropia si Alex Ciocan care concura la individual, am lasat putin pedala ca sa ne prinda si sa ne ajutam reciproc. S-a mers foarte bine pe traseul valonat de 32km pe care l-am facut in 1h05'42" cel mai bun timp din concurs.
     Spre sosire unde se facea stanga pentru a cobora spre micul golf, traficul era dirijat de un purcel batut in cap de era sa intru intr-o masina.. scap intrec si imediat trebuie sa descalec de pe bicicleta pentru a intra din nou in zona de tranzitie, alerg cei 350m folosind bicicleta ca si trotineta cat mai mult posibil, ii predau cipul lui Mihai Mihaita care trebuie sa ne pastreze locul 1 si sa nu fie prins de nimeni in cei 6km cat trebuia sa alerge.



     Il asteptam in zona de finish unde ajunge cu bine si celebram victoria, e mai frumos cand contribuie mai multi la un rezultat bun!
     Restul zilei l-am petrecut pe plaja intr-o atmosfera foarte placuta care mi-a lasat niste amintiri minunate.


Turul Dobrogei Etapa 2 circuit

   Turul Dobrogei a fost o surpriza interesanta. Am participat constant din 2012 dar anul asta am vrut sa merg si la triatlon la 2 mai cu care se suprapunea, Puteam totusi sa ajung la ultima etapa circuitul de 35 x 2km de pe bulevardul Tomis din Constanta, dar nu ma incanta sa alerg singur in echipa cu inca 3 seniori legitimati. Nici nu aveam cursiera la mine, ar fi trebuit sa imprumut una.
    Ma gandeam ca poate ar fi posibil sa merg la amatori si sa il sprijin pe Filip care concura la 40+, dar eu detin un fel de licenta si asta nu mi-ar fi permis sa particip, Indata ce organizatorul mi-a dat OK-ul, concursul fiind open am imprumutat repede o bicicleta de la prietenii de la Petrolul, am schimbat pedalele de pe mtb, repede am prins numarul pe tricou si in 5 min s-a dat startul. A fost totul asa in graba incat am si uitat sa ridic saua cursierei care era reglata prea jos.
    Dupa un tur de recunoastere au inceput sprinturile, am vrut sa nu las pe nimeni sa evadeze, dar eu insumi m-am trezit intr-un grup de 4 care s-au detasat.



    Eram alaturi de Stefan Constantin, un sportiv de la Cycling Team Timisoara si inca unul de la Iasi. Ecartul maxim al grupului a fost in jur de 2 min, moment in care baietii s-au hotarat sa o lase mai incet de frica ca o sa prindem plutonul si o sa se anuleze cursa lol :d
    Plutonul powered by Constanta se apropia si doar baiatul de la Iasi si Stefan munceau serios, timisoreanul ducea trena mai cu jumate de pedala, am vrut sa il scutur din grup de cateva ori ca sa fac echipa lui (principalii rivali ai lui Filip) sa munceasca dar nu a mers.
    Am fost prinsi cu 10 ture inainte de finish, am mai stat putin si apoi am tot atacat pana m-am desprins singur cu 2 ture inainte, mai aveam doar un om inainte, pe Stefan Constantin de la Daimon.


   A sunat clopotelul care marcheaza intrarea in ultima tura, Constantin inca avea 20" inainte. Dar in "virajul lui Coman" m-am activat cam tare, am pedalat cand eram inclinat si am atins asfaltul cu pedala. Am cazut pe partea stanga, dar am sarit inapoi pe roti ca o minge. A trebuit sa apas pedala la fund ca sa recupez cele 20" + cat m-a costat cazatura in 1500m.
    L-am prins pe Stefan pe ultimele sute de metri si am lansat devreme sprintul :d locul 1, avand in vedere conditiile e chiar un rezultat bunicel.


    A fost un weekend super distractiv alaturi de prieteni care mi-a dat revigorarea de care am nevoie sa ma pregatesc pentru lunile importante care urmeaza.